Există momente în care memoria involuntară ne surprinde în cele mai bizare moduri. Un sunet, o adiere, nuanța unei raze reflectate în petalele unei flori ori, câteodată, un stimul atât de vag, încât nici nu îl poți identifica în hățișurile subconștientului. Locuri, oameni, senzații venite de departe… te copleșesc deodată, fără premeditare, în zori de zi, plutind printre aburii leneși de cafea arămie ori în vreo după-amiază târzie în care doar amintirile suspendate în oftaturi răzlețe îndrăznesc să îți populeze sufletul.
Nisa. Au trecut aproape doi ani de când i-am bătut la picior străzile și plajele și am rămas cu un straniu sentiment de incompletitudine care, cel mai probabil, se datorează faptului că în periplurile mele prin împrejurimi nu am reușit să ajung prea departe, în inima Alpilor, în peisajele ireale cu lavandă din Provence, la care încă visez. Mi-am amintit însă zilele trecute, fără să fac asta în vreun context anume, de Nisa – orașul în care am petrecut șapte nopți și multe crâmpeie din cele opt zile, cât a durat sejurul pe Coasta de Azur. Cu toate că nu Nisa în sine a fost ținta acelei călătorii, ci mai degrabă împrejurimile ei, există câteva lucruri care mi-au desenat pe suflet amintiri răzlețe. Iată, mai jos, pe cele care mi-au bucurat sufletul în Nisa și pe care le recomand cu drag celor care au trecut orașul acesta mediteranean pe lista uneia din următoarele călătorii.
Plimbarea pe Promenade des Anglais
Este un must have pentru oricine și probabil că orice veți căuta despre atracțiile Nisei veți da peste recomandarea de a vă plimba pe lunga Promenade des Anglais, care nu e altceva decât esplanada ce conturează faleza. De cele mai multe ori este aglomerată și nu pare să aibă nimic special. Vă recomand însă o plimbare ultramatinală sau ultranocturnă pe Promenade des Anglais, când atmosfera e mai rarefiată și te poți opri pe câte o bancă doar ca să privești și să asculți marea și simfoniile ei bizare și să te bucuri de briza mediteraneană.
Nisa văzută de pe Colline du Château
Un alt must have, sau mai degrabă must see, desigur… datorat priveliștii panoramice de o frumusețe rară. De altfel, la o simplă căutare pe Google, cele mai multe imagini referitoare la Nisa sunt cele cu splendida panoramă ce poate fi admirată de pe Colline du Château. Există mai multe unghiuri din care aceasta poate fi privită și anumite locuri ideale pentru fotografii perfecte. Un sfat: urcați pe colină dimineața, la răsăritul soarelui!
Întâlnirea cu Chagall
Cu toate că nu sunt o devoratoare de artă plastică, îmi plac popasurile prin muzee de artă, atunci când explorez locuri noi. E drept că e nevoie de răbdare, de o anumită stare de spirit și de un pic de dispozițe spre profunzime pentru a gusta atmosfera dintr-un muzeu de artă și, nu în ultimul rând, de răbdare! Dar după ce ai vizitat Luvrul ori mueul de la Vatican, răbdarea este cu siguranță antrenată! Știam prea puține despre Chagall înainte de a vizita muzeul din Nisa. Nici acum nu știu poate suficiente, pentru că memoria mea nu este prea antrenată, când vine vorba de reținerea informațiilor, dar știu că am petecut mai bine de o oră printre tablouri imense, pline de simboluri religioase și mitice, care mi-au dat atunci o stare inconfundabilă. Mi-a rămas în suflet albastrul rebel, îmbinând scene memorabile în tablouri pline de sens.
Paradisul uitat din Cimiez
Cimiez este o altă colină a Nisei, ce adăpostește mai multe obiective culturale. Ruinele romane și vegetația din zonă îi dau un aer aparte, pe care cu greu l-aș putea descrie în cuvinte. Călătorie în timp, liniște, oază de meditație… Cimiezul, cu ruinele sale, pare a fi un paradis încremenit, ce se lasă descifrat de turistul ajuns la fața locului doar dacă acesta își ia răgazul necesar să îi pătrundă liniștea. În zonă se află și Muzeul Matisse, peste care am sărit atunci și rău am făcut, căci acum regret…
Fântânile din Place Massena
Place Massena este un loc extrem de eterogen. Aglomerația îl face uneori insuportabil, mai ales când temperaturile urcă vertiginos spre 40 de grade. Lume pestriță, zgomot cât cuprinde, vânzători și artiști ambulanți, toate se amestecă în ceea ce ar putea fi numit o felie de peisaj tipic pentru Nisa turistică. Cum hotelul la care am stat era în zonă, am trecut de nenumărate ori prin Place Massena și trebuie să recunosc că am fost fermecată de apa care țâșnește din asfalt stârnind râsetele copiilor și ale celor mari, deopotrivă. Într-una din zile m-am aventurat și eu printre jeturile înalte ce țâșneau imprevizibil, potolind arșița din jur. Dacă nu ați încercat niciodată jocul acesta naiv, printre țâșnitori de apă, trebuie să o faceți neapărat! Dacă nu în Place Massena, oriunde unde există astfel de instalații.
Eleganța aristocrată de la Negresco
O plimbare pe Promenade des Anglais oferă privirii numeroase atracții, unele dintre ele devenite emblematice pentru orașul mediteranean. Hotelul Negresco, a cărui istorie stârnește curiozitatea turistului în mod involuntar aproape, este una dintre ele. Nu mulți sunt cei care își permit să îi pășească pragul pentru a se caza, însă, dacă vă aflați prin zonă, îndrăzniți să intrați pentru câteva clipe. Sentimentul de teleportare într-o altă epocă, plină de lux, este uluitor.
Turlele de poveste ale Catedralei Ruse
Îmi doresc să ajung cândva la Moscova! Dar până să ajung acolo îmi amintesc din când în când imaginea turlelor verzi ale Catedralei Ruse din Nisa. Pitită pe undeva printre clădiri nesemnificative, într-o zonă mai puțin aglomerată a orașului, Catedrala Rusă este o mică bijuterie, cu o istorie inedită.
Străduțele ascunse din Vieille Ville
În primele mele călătorii în afara țării am fost fascinată de conceptul în sine de ”old town” pe cre l-am descoperit cu farmecul lui în aproape toate orașele europene prin care am colindat. Și la Nisa există un oraș vechi, la Vieille Ville, cu străduțele sale înghesuite, pline de tot felul de imagini mai mult sau mai puțin autentice. Vă recomand plimbarea pin Vieille Ville noaptea târziu, când agitația se mai potolește, pentru a savura în liniște un amestec ciudat de provensal și mediteranean, al cărui suflu se simte pe toate străduțele înguste, mărginite de clădiri vechi, uitate parcă de lume.
Pictorii cu grafitti
Cu siguranță ați văzut măcar o dată, fie și întâmplător, filmulețe cu pictori ambulanți care creează mici capodopere din te miri ce, în mijlocul unei mulțimi curioase. Strada pare să fie atelierul acestor artiști anonimi, care își câștigă existența din arta lor controversată. În Nisa, veți întâlni la tot pasul pictori în graffitti. Din mâinile lor, în câteva minute, ies adevărate minuni colorate și este o încântare să privești spectacolul în sine.
