Atunci când le prezint elevilor de clasa a noua materia de studiu, întâmpin adesea reacții variate legate de faptul că studiul gramaticii dispare, practic, din programele de liceu. Unii regretă amarnic, alții se bucură teribil, iar altora le este oricum indiferent. În astfel de momente mă întreb uneori care este rostul prezenței gramaticii doar în materia de gimnaziu și al lipsei ei din materia de liceu. Să lăsăm deoparte însă întrebările retorice, căci pentru ele vom avea cu siguranță timp și cu alte ocazii.
Deocamdată, azi, mă preocupă un subiect tare ”drag” elevilor, mai ales când vine vorba de teste: pronumele. Și în preocuparea mea de profesor care nu iese din casă zilele acestea, mă întreb și vă întreb: la ce sunt bune pronumele? Dincolo de bătăile de cap pe care ni le dă această parte de vorbire cu atât de multe forme și situații ce se cer explorate în orele de limba și literatura română, pronumele sunt indispensabile unei comunicări fluente, coerente și eficiente. Imaginați-vă cum ar fi exprimarea noastră fără pronume și adjective pronominale. Chiar așa! faceți un exercițiu creativ și încercați să nu folosiți deloc, niciun fel de pronume, în exprimare timp de câteva ore. Sau, dacă preferați să scrieți, încercați să scrieți o compunere despre orice, fără a folosi vreun tip de pronume. Cum sună? Sau, și mai bine, subliniați toate pronumele și adjectivele pronominale pe care le-am folosit eu în acest articol. Cam câte sunt?
Credeți-mă pe cuvânt, viața ar fi mai tristă fără pronume, la fel cum ar fi mai tristă și fără alte părți de vorbire a căror lipsă ne-ar face comunicarea mai banală, mai searbădă, mai… monotonă.
Pentru că întreruperea aceasta bruscă a cursurilor ne-a prins în plin proces de predare a pronumelui (vorbesc, așa cum se înțelege, probabil, despre clasa a șaptea și, în mod specific, despre colectivul de elevi de la LIIS cărora le sunt eu profesor în acest an), m-am tot gândit cum am putea să depășim impasul pe care îl presupune continuarea lecțiilor de gramatică despre pronume într-o altă formă decât cea cu care suntem cub toții obișnuiți. Și, recunosc, mi-a cam dat bătăi de cap problema asta (cam tot atâtea cât vă dă și vouă pronumele cu toate formele sale).
Soluția este relativ simplă, zic eu, pentru toată lumea, căci am avut inspirația de a alege la început de an școlar niște manuale inteligente (și mă felicit pentru asta!), care au și o variantă digitală, ușor de accesat și de utilizat. Dacă încă nu ați făcut-o, vă propun, așadar, să accesați manualul digital de limba și literatura română pentru clasa a VII-a al editurii Art și să vă familiarizați cu el.
Pronumele demonstrativ – simplu și util
Pentru că despre pronumele personal, pronumele personal de politețe, pronumele reflexiv și pronumele posesiv am discutat deja în orele de curs offline, ar trebui să continuăm, firesc, cu pronumele demonstrativ. Și așa vom și proceda. Lecția despre pronumele demonstrativ și despre adjectivul pronominal demonstrativ o găsiți aici.
La fel cum procedăm adesea în clasă, vă recomand ca mai întâi să explorați problematica legată de acest pronume rezolvând exercițiile din partea de explorare. Apoi, cu răbdare, citiți reperele teoretice din chenarele portocalii. Nu ar trebui să vă ia, cu totul, mai mult de 30 de minute. Dacă simțiți nevoia, puteți să vă luați notițe pe caietul de clasă, astfel încât să fie mai ușor de reținut anumite informații. Apoi, dacă veți rezolva toate cele 5 exerciții din zona de Aplicații, sunt convinsă că pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ nu vă vor pune nicio problemă, nici în exprimare, nici în exerciții diverse pe care le veți rezolva în alte contexte.
Desigur, pentru ca lucrurile să fie făcute corect, este nevoie de feedback. El va veni, în principiu, în timpul pe care îl voi aloca elevilor de clasa a VII-a A de la LIIS pe grupul special creat pe platforma Microsoft Teams. Feedback legat de modul în care asimilați lecția despre pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ puteți primi însă și aici, la mesaje postate în comentarii sau trimise prin formularul de contact.
Până una alta, reiau însă întrebarea și vă provoc să răspundeți responsabil: la ce sunt bune pronumele? 🙂
You might also like
Leave A Reply