Dintre toate textele cu care mi-aș fi imaginat că o să reîncep să scriu pe blog în 2023, unul despre o călătorie cu totul și cu totul specială la Madrid era cel mai puțin probabil. Un text despre El Camino ori unul despre cum e să vezi tot felul de semne legate de anul meu de grație 44 ori altul despre întâlniri esențiale pe care le-am avut zilele acestea… orice altceva ar fi trebuit să fie sursa de inspirație a acestui prim text. Dar uite că, odată în plus, universul îmi arată că nimic din ce credem că va fi nu trebuie neapărat să fie… Așa că am face bine să nu ratăm ceea ce este, de fapt, ceea ce ni se întâmplă în timp ce noi gândim prea mult. Spun „noi”, dar de fapt mă gândesc la „eu”.
Așadar, Madrid 2023 – într-o călătorie diferită de toate cele de până acum. E prima dată când plec doar eu și Tudor undeva, atât de departe, de fapt e prima dată când călătorim doar noi doi. Totul s-a petrecut spontan, după o replică aruncată-n vânt la un moment dat cu ceva timp în urmă: „Mami, dar noi doi când o să mergem undeva, doar noi, așa cum mergeai tu cu Eli?” Touché – clar! Elisa avea cam aceeași vârstă când am călătorit pentru prima dată în formula asta mamă – fiică – un fel de formulă inițiatică, menită să șlefuiască drumul anevoios spre sine al amândurora.
Contextul e diferit acum, însă entuziasmul e la fel de mare ca acum mulți ani, chiar dacă sunt perfect conștientă că o călătorie cu Tudor va fi foarte diferită de una cu Elisa.
Așadar, Madrid! De ce Madrid? Pentru că aveam nevoie de un loc nou, pe care să-l facem să fie „al nostru”, un loc în care nici eu, nici Tudor să nu mai fi fost până acum. Apoi pentru că orele de zbor și zilele au fost rezonabile și nu în ultimul rând pentru că în perioada aceasta Madridul este o destinație spre care zborul direct din Iași are un preț decent. Am luat biletele cu două săptămâni în urmă, așa că totul s-a petrecut cu o rapiditate uimitoare.
Am plecat din Iași fără întârziere. Am luat asta ca pe un semn bun, căci sunt obișnuită cu schimbările imprevizibile pe care Wizz le servește adesea clienților. Zborul până la Madrid durează aproape 4 ore, așa că a trebuit să ne înarmăm în avans cu răbdare și cu o serie de trucuri prin care să păcălim timpul. Am făcut check-in-ul destul de târziu, așa că avem locuri chiar pe ultimul rând, ceea ce înseamnă că va fi distractiv în caz de turbulențe. Dar avem noroc. Soarele ne însoțește pe tot parcursul zborului și ne lasă să admirăm peisaje care-ți taie răsuflarea. Ne bucurăm de o companie plăcută, o familie din Suceava, care merge, ca și noi, în vizită la Madrid în acest weekend prelungit. Domnul stă pe aceeași parte cu noi, se împrietenește cu Tudor și fac tot felul de ghidușii. Spun poezii, se joacă, se păcălesc unul pe altul cu tot felul de glume. Îmi povestește că are nepoței mai mici decât Tudor; vorbește cu atâta drag de ei, încât îmi și imaginez cum e în ipostaza de bunic. Timpul zboară efectiv și ajungem la Madrid chiar mai repede decât prevăzusem. Am o durere de spate cumplită, care mă sperie un pic, însă e ok, sunt hotărâtă să o ignor.
Transportul public în Madrid
De la aeroportul Adolfo Suárez Madrid-Barajas (acesta e numele complet, schimbat după mai bine de 80 de ani, ca omagiu adus fostului președinte Adolfo Suárez), până în Madrid sunt aproximativ 15 km. Se poate ajunge în oraș foarte ușor cu transportul în comun. De altfel, e de reținut că transportul public în Madrid este este extrem de bine pus la punct – metroul care circulă foarte eficient; pe lângă liniile clasice există și un așa-numit circular 6, care acoperă o importantă zonă a orașului. De asemenea, autobuzele 100% electrice circulă și arată impecabil. În ceea ce privește prețurile, ele pot fi consultate aici. Pentru noi, cea mai avantajoasă alegere a fost cardul cu călătorii nelimitate pentru 4 zile care include și călătoriile de la aeroport către oraș și invers, pentru care, în mod normal se plătește un tarif separat. Prețul unui astfel de card este de 22,60 euro, iar pentru copiii până în 11 ani prețul este la jumătate, adică 11,30 euro. În mod normal poate că nu aș fi optat pentru o astfel de variantă, însă m-am gândit că atunci când ești cu un copil într-o astfel de călătorie, e bine să scapi de grija transportului, căci oricum ai alte „griji”. Și bine am făcut!
Unde stăm în Madrid?
Am făcut rezervarea pentru Madrid în aceeași zi în care am făcut o rezervare pentru Paris, în februarie. Diferența de preț mi s-a părut uriașă, oricare ar fi fost criteriile de comparație, în sensul că Madridul mi se pare mult mai accesibil, cel puțin în această perioadă a anului. Dar să lăsăm Parisul pentru când îi vine rândul. Stăm la la Exe Moncloa, un hotel cu scor de 8,1 pe booking.com și cu suficiente comentarii pozitive care m-au convins că banii pe care îi dăm pentru 3 nopți de cazare merită din plin. Nu sunt chiar puțini și în mod normal m-aș gândi de două ori înainte să fac o astfel de rezervare, însă îmi amintesc că e prima mea călătorie cu Tudor, așa că nu mă mai gândesc atât de mult. În plus, booking.com îmi dă niște reduceri la rezervarea direct din aplicația pe mobil, așa încât ajungem undeva la puțin peste 350 de euro pentru 3 nopți de cazare cu mic dejun în Madrid, într-un hotel de 4 stele, care se dovedește a fi chiar de 4 stele din toate punctele de vedere. În plus, de pe scările rulante cu care urci la suprafață din stația de metrou Moncloa vezi, la propriu, hotelul, pe cealaltă parte a străzii. În jur mai sunt și 3 stații de autobuz, câteva restaurante și un Carrefour Market foarte util pentru cumpărături uzuale. Stăm la etajul 9 și avem o priveliște frumoasă. Cazarea la Exe Moncloa s-a dovedit a fi o alegere excelentă.
Soarele e deja apus când ne cazăm; suntem destul de obosiți după drum și tot ce ne-am propus pentru seara asta este să mâncăm la Five Guys, un loc pe care l-am descoperit în Barcelona și care a devenit preferatul lui Tudor. Zis și făcut. Luăm metroul 3 până la Callao. Ieșim la suprafață într-o baie de mulțime incredibilă. Totul e plin de viață și de culoare. Nu reușim să găsim loc la Five Guys pe Gran Via, așa că încercăm să identificăm altă locație a aceluiași brand. Ne plimbăm o vreme pe Gran Via, apoi traversăm Plaza Mayor. Plimbarea ne dezmorțește și ne face bine. Ajungem în cele din urmă la celălalt Five Guys din zona centrală și ne potolim foamea. Ne facem planuri pentru zilele viitoare, râdem mult, povestim și ne întoarcem la hotel încărcați de energia pe care Madridul ne-o oferă din belșug. Cred că îmi place orașul acesta. Oare de ce am ajuns abia acum aici? (va urma)
You might also like
Leave A Reply