Mai bine de 4 ani… and still counting

Ieri am intrat, după foarte mult timp pe Blogal Initiative, un site de suflet, căruia îi datorez multe dintre experiențele mele frumoase ca blogger. Nu mai știu exact de ce am făcut-o tocmai acum, după câteva luni de absență, dar e clar că nimic nu este întâmplător, căci campania care mi-a atras atenția de la primul clic a răscolit în mine o mulțime de amintiri numai bune de rememorat acum, când simt că popasurile mele aici, în realitatea mea virtuală, încep să capete sensul pe care îl căutam de atâta timp.

Provocarea celor de Blogal Initiative de a scrie pe blog despre cum m-au ajutat ei de-a lungul timpului, pentru a sărbători cum se cuvine cei 6 ani de existență și cei peste 200000 de euro care s-au dus către bloggeri prin premii acordate în campanii, mi-a prilejuit, așadar, o retrospecție plină de nostalgie, care m-a teleportat virtual cu mai bine de 4 ani în urmă, când scriam primul articol pentru o campanie susținută de Blogal Initiative. Reîntâlnirea cu mine însămi, așa cum eram acum 4 ani în ceea ce scriam, m-a amuzat teribil. Îmi amintesc și acum ziua în care am scris articolul cu care am participat la campanie, îmi amintesc și mica frustrare pe care am simțit-o când am văzut lista câștigătorilor… la fel cum îmi amintesc o mulțime de experiențe ulterioare ce poartă toate marca Blogal Initiative.

Am încercat să le rememorez cronologic… nu prea mi-a ieșit, decât parțial. Primul premiu pe care l-am câștigat prin intermediul Blogal Initiative a fost un premiu în bani, de 1000 de ron, atunci când am scris o recenzie la provocatorul volum de poezii al lui Liviu Alexa. Pentru mine a scrie o recenzie nu era ceva nou, intra oarecum în sfera ocupațiilor mele profesionale, însă îmi aduc aminte că volumul cu pricina a fost cu adevărat o provocare de lectură la vremea aceea, cu atât mai mult cu cât eram pusă în situația de a scrie un text public despre el. Au urmat alte și alte campanii la care am participat. La multe dintre ele nu  m-am numărat printre câștigători, dar au fost pentru mine exerciții stilistice extrem de utile pentru că în timp am realizat că a scrie bine, în general, nu e totuna cu a scrie bine pe un blog. La alte multe campanii am avut însă bucuria de a-mi vedea munca apreciată și răsplătită. Și printre acestea din urmă sunt câteva campanii de suflet, care au lăsat urme adânci în traiectoriile vieții mele în acești patru ani. M-a copleșit emoția atunci când am citit mesajul lui Nicu Alifantis, după ce mi-a citit articolul dedicat celor 40 de ani de muzică pe care i-a aniversat, m-a cuprins entuziasmul reportericesc și am prins drag de blogging atunci când am participat la campania Danone și i-am cunoscut pe viu pe mulți dintre cei pe care îi cunoșteam virtual de pe Blogal Initiative, m-am mobilizat cum nu cred că o mai făcusem vreodată în ceea ce privește sportul, atunci când am participat, împreună cu întreaga familie, la campania Bike2Work… Cea mai complexă experiență pe care o datorez celor de la Blogal Initiative este însă cu siguranță cea a participării la campania Blogger European, în 2013. Premiul I la această campanie mi-a prilejuit experiența memorabilă a celor 3 săptămâni petrecute la Bruxelles, în instituțiile europene, o experiență pe care regret într-un fel că nu am valorificat-o la adevăratul ei potențial, dar în urma căreia am rămas cu amintiri extraordinare și cu un bagaj de cunoștințe fantastic.

Dincolo de experiențele acestea, prilejuite de bucuria de a mă afla de multe ori printre bloggerii câștigători ai unor campanii, Blogal Initiative a însemnat pentru mine în acești 4 ani, de când am intrat pentru prima oară pe platformă, o oportunitate de a cunoaște niște oameni cu adevărat extraordinari. Prin intermediul Blogal Initiative l-am cunoscut pe Chinezu și pe toată gașca lui de la Kooperativa 2.0 și tot datorită lor am aflat despre Biz și despre evenimentele dedicate de echipa Biz imperiului social media… tot prin Blogal Initiative mi-am făcut prieteni online și offline, am cunoscut oameni extraordinari cu care am legat relații de prietenie ori profesionale de excepție. Pe Ioana Avădani, un om pe care îl admir pentru tot ceea ce face la CJI, și cu care am colaborat ulterior într-un superb proiect ce nu are legătură cu bloggingul, ci cu profesia mea de bază, aceea de profesor, am cunoscut-o, de exemplu, tot prin intermediul Blogal Initiative, aș putea spune…

Cred că aș putea continua încă pe câteva pagini bune despre relația mea cu Blogal Initiative în acești 4 ani. E drept că de la un moment dat încoace am intrat mai rar pe platformă, dar asta pentru că viața mea a avut tot felul de cursuri deviate în acești ani și pentru că adesea mi-a fost greu să mă regăsesc, chiar și în scrisul meu. Din momentul în care mi-am mutat blogul pe anamariaghiban.ro, am știut însă că voi reveni aici. Și sentimentul acesta mi s-a accentuat mai ales după ce, la începutul iernii, am participat la BIZ SMS Camp, la Pârâul Rece. De ce continui să folosesc platforma blogalinitiative.ro chiar și după 4 ani? Simplu… pentru că îmi place; pentru că găsesc mereu aici campanii frumoase, în care îmi este drag să mă implic prin intermediul blogului meu; pentru că am amintiri frumoase în acest spațiu virtual al începuturilor mele ca blogger…

Astăzi am ajutat-o pe Elisa să își înregistreze blogul ei pe Blogal Initiative și mi-a trecut prin minte ce minunat ar fi fost ca la vârsta ei să fi avut și eu atâtea oportunități în ceea ce privește scrisul, comunicarea, informarea. Am alungat însă repede gândul acesta, căci experiența m-a învățat că astfel de melancolii alterează optimismul. Am înlocuit meditația pasageră cu un alt gând, de fapt, cu o mulțumire interioară, pe care vreau să o verbalizez aici: Mulțumesc, așadar, dragi oameni frumoși de la Blogal Initiative pentru toate lucrurile extraordinare pe care le-am trăit și mai ales pentru oamenii minunați care mi-au intrat în viață datorită vouă!