Slovenia a devenit destinația verii 2024 într-un moment de inspirație combinată cu romantism atipic. Ca de obicei, aș putea adăuga. Mi se fixase în memorie o postare de pe Facebook, văzută cu ceva timp în urmă, despre cât de frumoasă și de lipsită de aglomerație (încă) este Slovenia. Imaginea pitorească a văii Logar mi se întipărise și ea în memorie. Așa că, fără prea multă cercetare, am luat decizia că vom petrece o săptămână hoinărind prin Slovenia. Ceea ce am și făcut. Doar că nu chiar o săptămână… dar asta urmează să povestesc în textele următoare, în încercarea mea de a recupera câteva călătorii despre care cred eu că merită reținute aici, pe blog.
Am pornit la drum pe 28 iulie, cu noaptea în cap, ca de fiecare dată când călătorim cu mașina doar noi doi. Ne-am propus să ajungem până seara la Maribor. Și am ajuns… Stăm la Hotel Orel, chiar în centrul vechi, în zona pietonală. Ne costă 153 euro pentru 2 nopți, cu rezervare pe booking.com, făcută în ultima clipă. De altfel, nu ne-am rezervat nimic înainte, pentru că nu știm exact pe unde ne vor duce pașii. Ne-am făcut un traseu orientativ, dar Slovenia e mică, planurile pot fi foarte ușor schimbate, așa că vom face rezervări din mers, ca de obicei. Oricum, nu intenționăm să stăm mai mult de o noapte în același loc.
La Maribor am stat două nopți doar pentru că eram obosiți după drum și ne-am propus să lenevim în prima dimineață. Altfel, orașul poate fi văzut lejer într-o singură zi, chiar dacă peste tot este descris ca fiind al doilea ca mărime, după capitala Ljubliana.
Cum spuneam, hotelul la care stăm e chiar în centru. Nu ne-am luat mic dejun, tocmai pentru că ne dorim să lenevim dimineață și să explorăm, inclusiv culinar, zona. De altfel, Mariborul este faimos și pentru gastronomia sa, printre altele.
Duminică după-amiază am ajuns cu ploaia după noi, așa că tot ce ne-am dorit a fost un duș, o masă bună și somn. Le-am avut pe toate din belșug. Nu mai știu cum se numesc toate nebuniile pe care le-am savurat, dar mi-a rămas în minte locul foarte pitoresc. Restaurantul Baščaršija, despre care am aflat ulterior că e cu specific balcanic/bosniac, ne-a fost recomandat de recepționerul hotelului. Mâncarea e foarte bună și atmosfera pitorească. Lumea stă la coadă ca să prindă un loc la o masă. Am stat și noi, dar a meritat așteptarea.
Plimbarea de seară, pe străduțele cufundate într-un soi de lumină difuză, cu zgomotul surd al pașilor mai mult târâți pe caldarâmul umed, ne-a făcut bine. La hotel am adormit instantaneu, cu gândul la aventura care avea să înceapă în următoarea zi.
A doua zi ne-am trezit târziu, așa cum ne propuseserăm. Am luat un mic dejun fancy la una dintre terasele din piața centrală; bun, dar cam piperat pentru un mic dejun. Apoi ne-am propus să vizităm haotic ce s-o nimeri. Ce am omis însă din start era faptul că ne-am propus să facem asta într-o zi de luni, în care majoritatea obiectivelor (a se citi „toate”) sunt închise. Nu suferim prea tare, ba chiar cred că ne priește detaliul acesta, pentru că tot ce avem de făcut este să luăm Mariborul la pas și să-i explorăm fiecare colțișor, după bunul nostru plac.
Începem cu Glavni trg, piața mare, în care deja ne aflăm. E cochetă și arată perfect așa, scăldată în soare, fără cine știe ce animație. Căutăm Stara trta, o viță de vie veche de peste 400 de ani, considerată a fi cea mai veche din lume și una dintre principalele atracții ale orașului. Are și un muzeu al ei, dar evident că este închis, așa că ne mulțumim s-o admirăm și să căutăm informații despre ea.
Ne plimbăm apoi pe promenada care se întinde de-a lungul râului Drava, admirăm lebedele și ne bucurăm de soare, care nu are foarte tare și care ne dezmiardă pașii, lăsându-ne să hoinărim în voie. Trecem de partea cealaltă a râului, ca să schimbăm perspectiva și să admirăm acoperișurile cărămizii, care de dincolo de pod se profilează ca într-un tablou viu. Plimbarea ne face bine. Ne alintăm cu înghețată artizanală și descoperim ceva ce se numește Trafika, o clădire minusculă, cu o formă interesantă, numită și „kiosk of love”. Clădirea datează din 1920 și are pictat pe fațadă un turc despre care se spune că stătea acolo să observe schimbările prin care trece orașul. Minuscula construcție adăpostește un muzeu și un magazin de suveniruri și se spune că cine trece pe colo va avea parte de dragostea eternă. Teoretic ar fi trebuit să fie deschisă și lunea, dar când am trecut noi nu era.
Ne-am întors peste râu, în zona noastră de explorare și am identificat alte câteva repere ale orășelului: turnul de apă, turnul evreilor, turnul judecății, apoi, mai înspre zona unde suntem cazați, Universitatea, clădirea operei, vechea poștă și catedrala Sf. Ioan, datând din secolul al XII-lea, în a cărui arhitectură se amestecă într-un stil bizar elemente romane cu elemente gotice. Am savurat o bere locală la una dintre terasele minuscule de pe malul Dravei, apoi ne-am continuat plimbarea fără țintă.
Am trecut prin cameră doar ca să ne schimbăm și să ne odihnim o vreme, apoi am luat-o din nou la pas, tot fără țintă precisă. De data asta am explorat zona opusă. Chiar lângă hotelul Orel, mica piață a devenit foarte animată. E plină de terase și de oameni veseli. Admirăm Castelul din Maribor și turnurile Bisericii Franciscane care se profilează printre coroanele impunătoare ale arborilor, apoi ne continuăm plimbarea pe un fel de bulevard, care ne duce spre gară. De acolo se văd deja colinele din jurul orașului, unde, probabil, se poate ajunge cu mașina. Citisem că există un deal, numit Piramida, de unde se vedea o panoramă foarte frumoasă a orașului. Nu avem însă dispoziția necesară să mergem până acolo, așa că ne întoarcem cu pas leneș spre centru. Hoinărim tot fără țintă precisă, până spre seară, când ne-am oprit pentru cinăt la același restaurant bosniac.
Nici nu ne-am dat seama cât a zburat timpul. N-am vizitat nimic concret, în sensul că nu am poposit prin muzee ori prin castel, dar a fost o zi minunată. Mariborul e plăcut, lipsit de agitație turistică și numai bun pentru a te bucura în tihnă de o zi de vară departe de animația obositoare a destinațiilor de vacanță clasice.
Leave A Reply