• Simply Camino
  • Călătorii
    • Mon PARIS
    • Jurnal francez
    • Jurnal belgian
    • Jurnal italian
    • Jurnal austriac
    • Jurnal elen
    • Jurnal croat
    • Jurnal spaniol
    • Jurnal portughez
    • Jurnal bulgar
    • Travel TIPS & TRICKS
  • Interviuri
  • EDUblog
    • Jurnal de prof atipic
    • Proiecte
    • Didactice
    • Educație media
    • Filme
    • Cărți
    • Teatru
    • Muzică
    • Just blogging
      • Blog de la A la Z
      • Evenimente
      • Proiecte
        • Coffee_in_town
        • Reverii europene
        • Family Biking DATE
        • Danone
  • Semificţiuni
  • Realisme
  • Despre


    Blogul meu, www.anamariaghiban.ro, e oarecum clona mea virtuală, plăsmuită din cuvinte. E imperfectă, asta e clar! Ca și mine. E locul meu de popas în mine însămi și pe unde mă poartă gândul și simțirea. Tot ceea ce scriu pe blog mă reprezintă pe mine ca om, în primul rând. Scriu despre ceea ce îmi stârnește interesul sub o formă sau alta, mă implic în inițiative care contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiesc și promovez doar proiecte, acțiuni, produse în care cred. Îți mulțumesc pentru popasul făcut pe Fascinație!

    Citește mai mult
  • Urmărește-mă pe

  • anamariaghiban.ro

    Fascinație
    That rain in Los Arcos... and the day after... 🥰

#simplycamino  #fascinațiefoto #caminodesantiago #justbe #fascinatieblog #travel
    Fără prea multe cuvinte, căci unele lucruri se Fără prea multe cuvinte, căci unele lucruri se întâmplă pur și simplu și e bine așa... pe 1 octombrie 2023, la ora 16:00, vă invit la Galeria Arcada, de pe strada Lăpușneanu, nr. 8, la o întâlnire pe care o plănuiesc încă de când eram pe El Camino. 

#SimplyCamino va fi cu povești, cu dialog, cu fotografii, cu surprize și, sper, cu multe zâmbete. Pentru prima dată după multă vreme, am emoții... pentru că nu e un eveniment obișnuit și pentru că am pus în el fărâme de bucurie autentică. E modul meu de a da mai departe ceva din experiența fabuloasă trăită în această vară. 

Sunt câțiva oameni care-mi sunt alături în demersul acesta și le mulțumesc de pe acum din tot sufletul. Nu-i numesc încă, dar abia aștept să îi cunoașteți pe 1 octombrie, într-o duminică după-amiază, începând cu ora 16:00...

#simplycamino #fascinatieblog #justbe
    First day... once upon a time... #simplycamino #e First day... once upon a time...

#simplycamino #elcamino #fascinațiefoto #fascinațieblog #justbe #travel
    Instagram post 18341820796057254 Instagram post 18341820796057254
    #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #sa #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #santiagodecompostela #travel #elcamino
    #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #sa #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #santiagodecompostela #travel #elcamino
    #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #sa #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #santiagodecompostela #travel #elcamino
    Puis la nuit tombe, et il n'y a plus rien à cache Puis la nuit tombe, et il n'y a plus rien à cacher...

#monparisamoi❤️ #inlovewithparis #travelphotography #paris #france #fascinațiefoto
    Un amour éternel ♥️ #monparisamoi❤️ #inl Un amour éternel ♥️

#monparisamoi❤️ #inlovewithparis #travelphotography #parís #france #fascinațiefoto
  • Simply Camino
  • Călătorii
    • Mon PARIS
    • Jurnal francez
    • Jurnal belgian
    • Jurnal italian
    • Jurnal austriac
    • Jurnal elen
    • Jurnal croat
    • Jurnal spaniol
    • Jurnal portughez
    • Jurnal bulgar
    • Travel TIPS & TRICKS
  • Interviuri
  • EDUblog
    • Jurnal de prof atipic
    • Proiecte
    • Didactice
    • Educație media
    • Filme
    • Cărți
    • Teatru
    • Muzică
    • Just blogging
      • Blog de la A la Z
      • Evenimente
      • Proiecte
        • Coffee_in_town
        • Reverii europene
        • Family Biking DATE
        • Danone
  • Semificţiuni
  • Realisme

Am încetat să mai număr

ianuarie 10, 2016
”La fiecare vârstă trebuie să te întrebi, ca Dostoievski, dacă ești pe cale să-ți termini viața sau abia s-o-ncepi.” (Gabriel Liiceanu, Întâlnire cu un necunoscut)
Îmi iau în fiecare an, de ziua mea, un fel de răgaz existențial de câteva clipe efemere în care în recapitulez în minte esențialul de până acum. Desigur, fără aspirația sau pretenția de a tinde în vreun fel spre profunzimea lui Liiceanu sau de a mă raporta la Dostoievski. Ar suna mult prea prețios și livresc. Fac asta involuntar, ca pe un soi de ritual ce face parte din însăși semnificația zilei. De cele mai multe ori m-a copleșit nostalgia și, în ultimii ani, un fel de teamă inexplicabilă de ceva… Aș fi prea melodramatică să leg asta de sentimentul inevitabil al îmbătrânirii, ce face parte, în fond, din firescul existenței fiecăruia dintre noi, însă aș fi, pe de altă parte, naivă și ușor ipocrită să afirm că nu știu ce este acel ”ceva”. Las însă lucrurile așezate în ordinea lor, pe care experiențele acumulate în atâția ani și recapitulate haotic sau meticulos din timp în timp au orânduit-o pentru mine.

Anul acesta a fost altfel. În fiecare an este… însă de data aceasta, mai mult ca niciodată, m-am bucurat de tot ce mi s-a întâmplat în preajma zilei mele de naștere. Și acum, când deja ar trebui să mă socot mai înțeleaptă, când ordinea din suflet s-a completat cu încă niște trăiri, încep să conștientizez esențialul. Fără prea multă nostalgie, ci doar cu bucuria clipelor prezentă încă în mine la timpul prezent. M-am bucurat de fiecare cuvânt rostit sau scris de oameni dragi, de oameni pentru care însemn ceva, de cunoscuți, de oricine… M-am bucurat de cadouri primite cu sufletul deschis și de cadouri pe care mi le-am făcut singură în preajma zilei aniversare… Călătorie în timp și spațiu, rememorări aievea de lucruri simple, o urare primită în miez de noapte, ore lungi de conversații evoluate, verdele mistic al unei eșarfe menită să țină locul alteia uitate în atemporal, mireasmă de cireșe în zori de zi, culori pastelate asortate cu feminitatea pură, vișiniu ștrengar prevestind nebunii nevinovate, file de carte căutate avid prin rafturile unei librării dragi, zâmbete jucăușe, urări rostite împleticit în silabe haioase și peste toate… floarea roz, fără vârstă, întinsă cu mânuțe inocente și cu ochi mari și curioși în care adâncindu-mă am simțit că mă întorc pentru câteva secunde în propria-mi copilărie… M-am bucurat de sensul ascuns al fiecărui lucru care mi s-a întâmplat azi. Am făcut-o simplu, fără prea multă meditație, ca și cum totul, absolut totul era dinainte stabilit să se întâmple astfel. Am râs, am plâns, am vorbit, am tăcut… am conștientizat, într-un alt fel decât cel banal, cotidian, că exist… și că atâta timp cât asta se întâmplă, nu am voie să fiu altfel decât fericită că se întâmplă.

Mi-am amintit amuzată că în ultimele luni, ori de câte ori m-am gândit la ziua mea de naștere, la vârsta mea, socoteam mereu cu un an în plus… cred că am și completat în vreo câteva locuri mai mult sau mai puțin oficiale, o vârstă greșită… Mi-a trecut prin minte că în general atunci când oamenii își greșesc vârsta o fac în sens invers… dintr-un fel de refuz inconștient al trecerii timpului. Am fost, se pare, o excepție de la regulă, persistând într-o eroare de calcul diferită, dar de bun augur. Zilele acestea am fost întrebată mai mult ca oricând câți ani împlinesc… și cu toate că am dat răspunsuri șugubețe, căci întrebarea în sine m-a făcut să râd, singurul răspuns care mi-a trecut de fiecare dată prin minte a fost ”Nu știu!”. Iar acum, când ziua e pe sfârșite, realizez că de fapt acesta este adevărul… Nu știu… pentru că de ceva vreme am încetat să mai număr.


Share

.

Anamaria Ghiban

Leave A Reply


Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CAPTCHA
Refresh

*

  • Despre mine

    Blogul meu, www.anamariaghiban.ro, e oarecum clona mea virtuală, plăsmuită din cuvinte. E imperfectă, asta e clar! Ca și mine. E locul meu de popas în mine însămi și pe unde mă poartă gândul și simțirea. Tot ceea ce scriu pe blog mă reprezintă pe mine ca om, în primul rând. Scriu despre ceea ce îmi stârnește interesul sub o formă sau alta, mă implic în inițiative care contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiesc și promovez doar proiecte, acțiuni, produse în care cred. Îți mulțumesc pentru popasul făcut pe Fascinație!

    Citește mai mult
  • Urmărește-mă pe

  • Webstock
  • Caută

  • Etichete

    adolescenta biz sms camp blog blogger Bloggereuropean2013 blogging bruxelles bucuresti calatorie calatorii camino carte cartea de joi copilarie cultura educatie educatie media educatie nonformala El Camino erasmus euroscola facebook fascinatie filit iasi italia iubire jurnal de profesor atipic jurnalism lectura literatura nostalgie pandemie paris poezie roma scoala simply camino social media timp toamna training vacanta voluntariat zbor


  • Newsletter

  • Recent Posts

    • Între zboruri... (Iași-Viena-Frankfurt-Split-Zagreb-Karlovac)
      septembrie 17, 2023
    • Cum și de ce am devenit „profă de Boovie”
      august 9, 2023
    • Ziua 37: O Pedrouzo - Santiago de Compostella
      iulie 5, 2023
  • logo

  • Despre mine
  • Harta blogului
  • Contact
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • Politica cookies
  • Romana 4.0
Materialele de pe acest blog aparțin autorului, iar preluarea acestora se poate face doar cu acordul scris al autorului, cu citarea și adăugarea unui link către sursă. 2012-2020.
Toate drepturile rezervate. Anamaria Ghiban ©Powered by Wakatech