• Simply Camino
    • Jurnal de camino
    • Camino tips & tricks
    • #SimplyCamino expozitie
  • Călătorii
    • Mon PARIS
    • Jurnal austriac
    • Jurnal autohton
    • Jurnal belgian
    • Jurnal bulgar
    • Jurnal croat
    • Jurnal danez
    • Jurnal elen
    • Jurnal francez
    • Jurnal italian
    • Jurnal portughez
    • Jurnal sloven
    • Jurnal spaniol
    • Travel TIPS & TRICKS
  • Interviuri
  • EDUblog
    • Jurnal de prof atipic
    • Proiecte
    • Didactice
    • Educație media
    • Filme
    • Cărți
    • Teatru
    • Muzică
    • Just blogging
      • Blog de la A la Z
      • Evenimente
      • Proiecte
        • Coffee_in_town
        • Reverii europene
        • Family Biking DATE
        • Danone
  • Semificţiuni
  • Realisme
  • Despre


    Blogul meu, www.anamariaghiban.ro, e oarecum clona mea virtuală, plăsmuită din cuvinte. E imperfectă, asta e clar! Ca și mine. E locul meu de popas în mine însămi și pe unde mă poartă gândul și simțirea. Tot ceea ce scriu pe blog mă reprezintă pe mine ca om, în primul rând. Scriu despre ceea ce îmi stârnește interesul sub o formă sau alta, mă implic în inițiative care contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiesc și promovez doar proiecte, acțiuni, produse în care cred. Îți mulțumesc pentru popasul făcut pe Fascinație!

    Citește mai mult
  • Urmărește-mă pe

  • anamariaghiban.ro

    Fascinație
    That rain in Los Arcos... and the day after... 🥰

#simplycamino  #fascinațiefoto #caminodesantiago #justbe #fascinatieblog #travel
    Fără prea multe cuvinte, căci unele lucruri se Fără prea multe cuvinte, căci unele lucruri se întâmplă pur și simplu și e bine așa... pe 1 octombrie 2023, la ora 16:00, vă invit la Galeria Arcada, de pe strada Lăpușneanu, nr. 8, la o întâlnire pe care o plănuiesc încă de când eram pe El Camino. 

#SimplyCamino va fi cu povești, cu dialog, cu fotografii, cu surprize și, sper, cu multe zâmbete. Pentru prima dată după multă vreme, am emoții... pentru că nu e un eveniment obișnuit și pentru că am pus în el fărâme de bucurie autentică. E modul meu de a da mai departe ceva din experiența fabuloasă trăită în această vară. 

Sunt câțiva oameni care-mi sunt alături în demersul acesta și le mulțumesc de pe acum din tot sufletul. Nu-i numesc încă, dar abia aștept să îi cunoașteți pe 1 octombrie, într-o duminică după-amiază, începând cu ora 16:00...

#simplycamino #fascinatieblog #justbe
    First day... once upon a time... #simplycamino #e First day... once upon a time...

#simplycamino #elcamino #fascinațiefoto #fascinațieblog #justbe #travel
    Instagram post 18341820796057254 Instagram post 18341820796057254
    #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #sa #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #santiagodecompostela #travel #elcamino
    #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #sa #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #santiagodecompostela #travel #elcamino
    #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #sa #simplycamino #fascinație #elcaminodesantiago #santiagodecompostela #travel #elcamino
    Puis la nuit tombe, et il n'y a plus rien à cache Puis la nuit tombe, et il n'y a plus rien à cacher...

#monparisamoi❤️ #inlovewithparis #travelphotography #paris #france #fascinațiefoto
    Un amour éternel ♥️ #monparisamoi❤️ #inl Un amour éternel ♥️

#monparisamoi❤️ #inlovewithparis #travelphotography #parís #france #fascinațiefoto
  • Simply Camino
    • Jurnal de camino
    • Camino tips & tricks
    • #SimplyCamino expozitie
  • Călătorii
    • Mon PARIS
    • Jurnal austriac
    • Jurnal autohton
    • Jurnal belgian
    • Jurnal bulgar
    • Jurnal croat
    • Jurnal danez
    • Jurnal elen
    • Jurnal francez
    • Jurnal italian
    • Jurnal portughez
    • Jurnal sloven
    • Jurnal spaniol
    • Travel TIPS & TRICKS
  • Interviuri
  • EDUblog
    • Jurnal de prof atipic
    • Proiecte
    • Didactice
    • Educație media
    • Filme
    • Cărți
    • Teatru
    • Muzică
    • Just blogging
      • Blog de la A la Z
      • Evenimente
      • Proiecte
        • Coffee_in_town
        • Reverii europene
        • Family Biking DATE
        • Danone
  • Semificţiuni
  • Realisme

Ce liberi am fi…

aprilie 15, 2015
În euforia dimineții de azi, recapitulând în memorie tot felul de restanțe pe care le am față de mine însămi, mi-am amintit, printre altele, de o seară ciudat de frumoasă pe care am trăit-o cu ceva timp în urmă… pe 14 februarie. (văd deja zâmbete virtuale pe chipuri cunoscute). Nu, nu este vorba despre o siropoasă poveste cu inimioare și ursuleți de pluș sau mai știu eu ce alte obiecte impregnate de spiritul lui Eros și nici de vreo profundă istorie cu subînțelesuri. 


Seara cu pricina se asociază în mintea mea, fără niciun efort de memorie involuntară, cu o întâlnire muzicală mai puțin obișnuită, cu Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers, într-un loc cu sonoritate cam sumbră și cam pretențioasă aș zice, dar destul de primitor – clubul Underground. Evenimentul a fost prilejuit, desigur, de aceeași sărbătoare a dragostei, contestată de unii, adorată de alții, ignorată de mulți. Dar ce mai contează pretextul, când este loc de muzică bună și de o seară petrecută alături de oameni simpatici, pe care ai impresia că îi cunoști de o viață, cu toate că îi întâlnești pentru prima dată.
Pentru mine, Gyuri Pascu înseamnă, fără niciun dubiu, Divertis, așa cum cred că înseamnă pentru atâția alți oameni care gustă umorul rafinat și care, în vremuri în care măscăricii de la Vacanța mare deschideau cutia Pandorei a umorului de doi bani, mai aveau încă sentimentul că se poate supraviețui intelectual și prin divertisment de calitate. Dar să nu încurcăm poveștile și să nu dăm un aer sumbru nemeritat istorisirii de față, care, de fapt, nu este tocmai o istorisire, ci mai degrabă un popas nostalgic cu câteva luni în urmă, într-o seară care-mi va rămâne în suflet din tot felul de motive. Revenind, așadar, la subiect, concertul lui Gyuri Pascu la Iași din februarie a fost, cred, unul dintre cele mai relaxante și mai frumoase evenimente la care am participat în ultima vreme (e drept că nu au fost prea multe, dar sunt convinsă că indiferent de numărul lor, concertul acesta și-ar fi păstrat dreptul la rememorare). Ce a fost atât de special? Bună întrebare… și totuși nepotrivită. Cei trei au cântat multe melodii proprii, dar și multe piese din repertoriul internațional, unele în combinații inedite cu fragmente de folclor autentic autohton. Așa se face că am avut șansa de a asculta un mixaj unic între Amazing Grace și Radu mamii, Radule! (cam cum sună asta?), precum și câteva ”pesi di rock”, ca să-l citez pe simpaticul artist care timp de mai bine de două ore ne-a făcut să ne simțim… oameni. Muzica nu a fost însă singurul ingredient de calitate ale acestei seri perfecte. Umorul fin, care îi este caracteristic lui Ioan Gyuri Pascu, modestia, felul în care publicul (e drept, cu media de vârstă 30+) a știut să răspundă emoțiilor simple, dar intelectualizate transmise dinspre scenă, toate acestea au făcut ca pretextul inițial, cu iz comercial să se dizolve într-un fel de consens care ne-a legat pentru câteva momente pe toți cei care ne aflam acolo, dintr-un motiv sau altul.
Mi-a rămas în minte refrenul piesei cu care cei trei artiști și-au făcut apariția pe scenă… Ce liberi am fi, dacă am ști… motivul pentru care, de altfel, mi-am și amintit în miezul mohorât al acestei zile de aprilie de o seară memorabilă de februarie…
O seară memorabilă…
PS: Nu îi găsesc locul în rândurile de mai sus, însă nu pot să trec peste reversul medaliei, de care am avut parte la scurt timp după ce Ioan Gyuri Pascu și The Blue Workers au părăsit scena discret, în aplauze sincere, la fel cum își făcuseră și apariția. Pe scurt, pentru a nu diminua efectul nostalgic al rememorării… Inițial ne propusesem să mai zăbovim o vreme. Muzica veche ne ținea încă prizonieri în subsolul întunecat, cu toate că, nici nu știu când, aproape toate persoanele care asistaseră la concert au dispărut treptat. Atmosfera s-a schimbat însă brusc, la fel ca și muzica ce a devenit zgomot, odată cu gloata sălbatică de adolescenți cu hormonii în flăcări care au dat năvală în spațiul devenit deodată neîncăpător. Am rezistat îcă vreo 15 minute în haosul acela bizar, în contrast total cu ceea ce se întâmplase în aceeași încăpere cu puțin timp înainte. Pentru unii, contrastul acesta s-ar numi simplu diferență între generații… pentru mine nu a fost decât grotescul trist al unei lumi în devenire, a cărui singură menire a fost în seara aceea de a scoate în evidență frumosul unui om pe care mă bucur enorm că l-am cunoscut.
Share

.

Anamaria Ghiban

Leave A Reply


Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

CAPTCHA
Refresh

*

  • Despre mine

    Blogul meu, www.anamariaghiban.ro, e oarecum clona mea virtuală, plăsmuită din cuvinte. E imperfectă, asta e clar! Ca și mine. E locul meu de popas în mine însămi și pe unde mă poartă gândul și simțirea. Tot ceea ce scriu pe blog mă reprezintă pe mine ca om, în primul rând. Scriu despre ceea ce îmi stârnește interesul sub o formă sau alta, mă implic în inițiative care contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiesc și promovez doar proiecte, acțiuni, produse în care cred. Îți mulțumesc pentru popasul făcut pe Fascinație!

    Citește mai mult
  • Urmărește-mă pe

  • Webstock
  • Caută

  • Etichete

    adolescenta biz sms camp blog blogger Bloggereuropean2013 blogging bruxelles bucuresti calatorie calatorii camino carte cartea de joi connector 2017 copilarie cultura educatie educatie media educatie nonformala El Camino euroscola facebook fascinatie filit iasi it italia jurnal de profesor atipic jurnalism lectura literatura nostalgie pandemie paris poezie scoala simply camino social media timp toamna training travel vacanta voluntariat zbor


  • Newsletter

  • Recent Posts

    • Ziua 12 - Milladoiro - Santiago de Compostela
      iulie 7, 2025
    • Ziua 11 - Caldas de Reis - Milladoiro
      iulie 6, 2025
    • Ziua 10 - Pontevedra - Caldas de Reis
      iulie 5, 2025
  • logo

  • Despre mine
  • Harta blogului
  • Contact
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • Politica cookies
  • Romana 4.0
Materialele de pe acest blog aparțin autorului, iar preluarea acestora se poate face doar cu acordul scris al autorului, cu citarea și adăugarea unui link către sursă. 2012-2020.
Toate drepturile rezervate. Anamaria Ghiban ©Powered by Wakatech