Încă nu m-am decis care dintre cele două zile fulltime este preferata mea din tabăra de social media de la Pârâul Rece. Fiecare are farmecul ei, dar cert este că ziua de vineri a fost pentru mine o adevărată nebunie, în care entuziasmul a atins cote pe care nu mi le-aș fi imaginat atunci când m-am decis să particip la Biz SMS Camp. Privind retrospectiv, totul mi se amestecă încă în minte, într-un soi de poveste contemporană pe care cu siguranță vreau să o retrăiesc. Ziua 2 de tabără are în ea ingrediente speciale: răsărit magic, reprize de râs, ger de munte, exerciții de profesionalism, speakeri pe măsură, briefuri simpatice, privirile sugestive ale Martei din pauzele prelungite, mafioți, înghețată… multă înghețată, Moș Crăciun și, desigur, party.
M-am trezit lângă Irina, colega mea de cameră din tabără, cu soarele bătând în fereastra aburită, într-un peisaj aproape ireal, de toamnă iarnă montană. Îmi propusesem să scriu, să rețin experiențele ”la cald”, dar fără succes, căci trăirile intense mi-au inhibat orice poftă de a le transforma în cuvinte pe moment. M-am lăsat, așadar, în voia simțurilor, alintate încă din zori și pe tot parcursul zilei de aburii parfumați ai cafelei Nespresso și de zâmbetul Taniei care ne-a îmbiat cu toate aromele rafinate, ascunse în capsule cu licoare magică. Preferata mea rămâne cafeaua cu aromă de zmeură, al cărei gust îl voi asocia probabil pentru tot restul vieții cu Biz SMS Camp 2016. Mic dejun copios, cu poftă neobișnuită față de graba cu care trec de regulă peste acest moment al zilei, urmat de regretul că nu am rămas la Breakfast club peste noapte (cunoscătorii știu de ce). Ziua a început în forță, cu o conferință despre cum construiești o campanie de impact (e drept, pentru unii ziua a început cu murături, dar asta nu se pune…sau se pune ca exercițiu practic pentru o campanie cu și despre murături). M-am simțit brusc în largul meu, ca să mă exprim colocvial. Poate pentru că îi cunoșteam deja pe cei patru speakeri (Cristian Manafu, Cristian China-Birta, Alex Negrea și Dan Dragomir) sau poate pentru că pur și simplu depășisem emoția aceea a începutului despre care am aflat între timp că e un sentiment firesc, cu care mulți participanți pentru prima oară la tabără s-au confruntat într-un fel sau altul. Una dintre fricile mele, o spun fără sfială, era că nu voi pricepe tot ce se va discuta acolo la nivelul la care ar fi trebuit să o fac. Și asta nu pentru că nu aș fi capabilă, Doamne ferește, ci pentru că oamenii de acolo vin din domenii cu totul diferite față de cele cu care m-am intersectat eu până acum, profesional vorbind și pentru că exista riscul ca multe lucruri, banale pentru ei poate, mie să îmi scape. Surpriză! Nu a fost deloc așa. Totul sau aproape totul a fost ”pe limba mea”, iar acolo unde am simțit că îmi scapă anumite concepte, am întrebat și m-am adaptat din mers, cu o viteză uimitoare. Și nu cred că au contat neapărat inteligența mea și capacitatea de adaptare (modesta de mine!), ci mai ales faptul că acolo, în tabără, toată lumea comunică – frumos, real, în toate sensurile – așa încât nu ai cum să nu intri rapid în atmosferă. De fapt, cam despre asta este BIZ SMS Camp – despre comunicare, la toate nivelurile, online și mai ales offline. Nu voi enumera aici ce am învățat despre cum se construiește o campanie de succes, pentru că am rezervat rânduri separate pentru câteva lucruri esențiale pe care le-am învățat, ca blogger, în tabără, dar ceea ce simt nevoia să spun este că a fost (pentru a câta oară ?!) o plăcere să îi ascult pe oamenii care au dialogat cu noi, cei de la mese.
Tot în cursul dimineții am avut parte și de o experiență inedită pentru mine, ca blogger novice – aceea de a pătrunde în bucătăria unei campanii publicitare și de a-i înțelege mecanismele. Dincolo de aspectul comercial în sine, povestea experienței #lafereastra mea a celor de la Veka și a Bucureștiului întreprinzător a celor de la Banca Transilvania m-au cucerit. Pentru că în spatele lor este multă pasiune, ce depășește pragmatismul cifrelor și al unei campanii bine făcute. Prezentările de dimineață au fost, într-un fel, pentru mine, un preambul la ceea ce avea să ur
meze în a doua parte a zilei – exercițiul de briefuri – gândirea și implementarea unei campanii de promovare în mediul online. Cele șapte proiecte lucrate în echipe de către toți cei care am fost prezenți în tabără și jurizate ”la sânge” de niște jurați puși pe fapte mari, au dat măsura creativității, a umorului și a spiritului antreprenorial care au fost omniprezente zilele acestea la Pârâul Rece. N-ar avea niciun farmec să povestesc aici despre ideile fiecărei campanii ca să se înțeleagă de unde atâta entuziasm pe capul meu (pentru asta trebuie să fii prezent la fața locului…). Voi enumera totuși companiile pentru care s-au făcut briefuri și campanii – Banca Transilvania, HBO, Siviero Maria, Staropramen, Caroli, Veka, Eisberg – cu sentimentul că în curând, atunci când voi vedea vreuna dintre ele pusă în practică, voi zâmbi cu satisfacție pentru că am fost acolo când s-a născut o idee genială.
A doua zi de tabără social media a fost plină, la propriu și la figurat, de surprize. Printre reprizele de conferințe și workshopuri profesioniste, printre pauzele pline de chicoteli și de instantanee cu ferestre ori cu peisajul însorit care ne-a menținut tonusul întreaga zi, am avut parte de două surprize care au dat zilei savoare inconfundabilă. Prima, un atac în stil mafiot pus la cale de Mariciu și gașca lui, împreună cu cei de la Siviero Maria, s-a lăsat cu hohote de râs și cu o degustare de înghețată numai bună să alunge frigul de la Pârâl Rece – adevărat răsfăț pentru papilele gustative și coșmar pentru amigdale. Dar, cui îi pasă?! Nu e oare visul oricărui copil să mănânce înghețată iarna? Și pentru că tot veni vorba de visuri și de copilărie, seara a împlinit pentru mulți dintre noi unul clasic – întâlnirea cu Moș Crăciun și cu caravana Coca-Cola a scos spont
an la iveală copiii pitiți în sufletele a aproape 100 de oameni mari. E o nebunie să vezi o gașcă de oameni în toată firea cântând și strigând de bucurie în toiul nopții, pe un ger care nu mai conta oricum pentru nimeni, căci înăuntru ne aștepta o altă surpriză uriașă, cadoul Moșului pentru noi – un miniconcert Byron unplugged – cireașa de pe tort a unei seri magice, care rămâne, de departe, momentul meu preferat din această primă ediție Biz SMS Camp la care am participat. Iar dacă adaug la asta și surpriza descoperirii unui artist extraordinar cu a cărui muzică m-am intersectat doar întâmplător până acum, pot spune cu mâna pe inimă că fie și doar pentru aceste momente, m-aș mai duce de fiecare dată la Pârâul Rece.
Ce a urmat după? E lesne de înțeles… umplerea Facebookului cu selfieuri cu Moș Crăciun, o ploaie de zâmbete, voie bună și o petrecere pe măsura celor petrecute aievea, altfel spus, un moment de nebunie frumoasă în Social Media pe care l-am savurat din plin și pe care l-am prelungit până în zori.
