• Semificţiuni
    • Nostalgii efemere
    • Regăsiri
    • Epice și lirice
    • Gânduri pentru minunile mele
  • Realisme
  • Oameni frumoși
  • EDUblog
    • Jurnal de profesor atipic
    • Educație media
    • Proiecte
      • Connector 2017
  • Călătorii
    • Jurnal de călătorie
      • Jurnal parizian
      • Jurnal francez
      • Jurnal belgian
      • Jurnal italian
      • Jurnal austriac
      • Jurnal elen
      • Jurnal croat
    • Tips & tricks
  • Cultură
    • Cărți
      • Cartea de joi
    • Filme
    • Muzică
    • Teatru
    • Un dram de cultură
  • Blogger Life
    • Ce? Unde? Când? Cum?
    • De ce Iași?!
    • Blog de la A la Z
    • Evenimente social media
    • Campanii
      • Reverii europene
      • Danone
      • Family Biking DATE
  • Despre

    Blogul meu, www.anamariaghiban.ro, e oarecum clona mea virtuală, plăsmuită din cuvinte. E imperfectă, asta e clar! Ca și mine. E locul meu de popas în mine însămi și pe unde mă poartă gândul și simțirea. Tot ceea ce scriu pe blog mă reprezintă pe mine ca om, în primul rând. Scriu despre ceea ce îmi stârnește interesul sub o formă sau alta, mă implic în inițiative care contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiesc și promovez doar proiecte, acțiuni, produse în care cred. Îți mulțumesc pentru popasul făcut pe Fascinație!

    Citește mai mult
  • Urmărește-mă pe

  • Instagram


  • Semificţiuni
    • Nostalgii efemere
    • Regăsiri
    • Epice și lirice
    • Gânduri pentru minunile mele
  • Realisme
  • Oameni frumoși
  • EDUblog
    • Jurnal de profesor atipic
    • Educație media
    • Proiecte
      • Connector 2017
  • Călătorii
    • Jurnal de călătorie
      • Jurnal parizian
      • Jurnal francez
      • Jurnal belgian
      • Jurnal italian
      • Jurnal austriac
      • Jurnal elen
      • Jurnal croat
    • Tips & tricks
  • Cultură
    • Cărți
      • Cartea de joi
    • Filme
    • Muzică
    • Teatru
    • Un dram de cultură
  • Blogger Life
    • Ce? Unde? Când? Cum?
    • De ce Iași?!
    • Blog de la A la Z
    • Evenimente social media
    • Campanii
      • Reverii europene
      • Danone
      • Family Biking DATE

Vis lunatic

iulie 24, 2013
Am visat cândva, demult, într-o noapte dintr-o altă viaţă, că eram din nou copii şi că ne întâlniserăm undeva, la marginile lumii. La început nu ne vedeam… pluteam în neştire, învăluiţi în culori ireale, aşteptând să se facă lumină. Ne oglindeam privirile în linia orizontului, aşteptând în zadar să se întâmple miracole ascunse în constelaţii inexistente. Apoi, deodată, într-o clipă de nedumerire candidă, am dat simultan din umeri şi am oftat de dorul răsăritului care se încăpăţâna să nu se mai ivească în depărtări aurorale. Am tresărit şi ne-am întors capetele, tu spre dreapta, eu spre stânga şi am rămas aşa o vreme, siluete firave, în lumina Lunii, încercând să desluşim misterele timpului ireversibil. 


Apoi ai zâmbit şi ai rostit, atât de firesc, cum numai un glas de copil poate să rostească… „Spune-mi, dacă ţi-aş dărui Luna, ţi-ai aminti de mine atunci când ai privi către cer?” Şi fiecare cuvânt al tău s-a prefăcut în raze împletite-n cununi ce-mi şerpuiau necontenit prin suflet, căutând răspunsuri. Te-am privit atunci cu ochi mari şi nedumeriţi şi ţi-am primit cu un surâs şovăielnic darul. Nu puteam să rostesc niciun cuvânt, pentru că acolo, în vis, îmi era teamă să nu tulbur liniştea aceea supremă cu vorbe efemere, al căror ecou ar fi speriat, poate, pescăruşii ce pluteau departe, ademenind cu zborul lor răsăritul ce se încăpăţâna să nu se ivească încă. Dar deodată au început să-mi crească aripi albe, croite gingaş din cuvinte neînţelese, modelate din fărâme de mărgăritar ce rătăceau de o vreme prin sufletu-mi de copil zburdalnic. Şi-atunci, ţi-am şoptit cu glas tremurat, ca să n-audă Luna ce planuri măreţe mi-am făcut pe seama ei…
Dacă mi-ai dărui Luna…aş preface-o în Timp, ascuns într-un ceasornic vechi, de aur. Şi-n loc de ace, i-aş pune umbra ta şi umbra mea şi-aş aştepta mereu să se facă miezul nopţii ca să citesc în Lună umbre-ngemănate în îmbrăţişări nevinovate şi despărţite-apoi de cruda curgere a Timpului.
Dacă mi-ai dărui Luna…aş bea în fiecare noapte ceai cu aromă de scorţişoară, împrăştiind parfumuri tandre pe pervazul din bucătărie ca să ademenesc razele în ceaşca mea. Şi cu fiecare înghiţitură sorbită, mi-aş simţi fiinţa pătrunsă de misterul razelor reflectate-n aroma duioasă.
Dacă mi-ai dărui Luna…aş preface-o în fluture galben şi-aş alerga nebuneşte peste mări şi oceane ca s-o prind în plasa sufletului meu ce tânjeşte după frumuseţe pură. Iar dacă aş reuşi să o prind, aş preface-o în zmeu şi i-aş da drumul o vreme pe cer… dar numai atât cât să o pot trage repede de sfoară înapoi, când mi se face dor de sărutul ei.
Dacă mi-ai dărui Luna…m-aş cocoţa pe o scară imaginară din vise şi aş decupa-o încet de pe cer. Aş împături-o cu grijă şi aş pune-o într-un buzunar croit anume, în dreptul inimii, ca să o simt mereu aproape. Sau poate că, în nesăbuinţa mea de copil, aş preface-o într-o minge imensă pe care aş rostogoli-o de-a lungul şi de-a latul Pământului, într-un joc înfinit, fără reguli precise şi fără finalitate. Ori poate, din acelaşi motiv de copilăreală, aş preface-o în portocală şi aş scobi-o pe dinăuntru cu degeţele buclucaşe ca să-i simt aroma dulce în zori de zi.
Dacă mi-ai dărui Luna… aş citi mereu la lumina ei poezii de dragoste, până când ea, Luna, mi-ar spune să mă opresc şi să-i citesc şi o poveste de „Noapte bună!”. Apoi, când Luna ar adormi, m-aş cocoţa din nou pe scara de vise şi aş picta în jurul ei o perdea imaginară de nori, ca să se poată odihni în tihnă. Şi-n timpul acesta, aş visa eu însămi un vis lunatic cu copii care-şi aruncă unul altuia zâmbete inocente, căutând răspunsuri la întrebări încă nerostite. M-aş preface eu însămi în pulbere de stele şi m-aş risipi în apele cerului infinit, doar ca să fiu mereu în preajma Lunii. Sau poate că, de teamă să nu o revendice altcineva, aş lua-o de pe cer pentru totdeauna şi aş pune-o frumos, pe pânza unui tablou din camera mea, ca să-mi vegheze tandru visele. Când m-aş trezi… m-aş speria şi m-aş simţi vinovată că am furat-o de acolo de sus… dar apoi, în lumina răsăritului de Soare, care, în sfârşit s-ar ivi, mi-aş aminti… Mi-aş aminti mereu, în fiecare dimineaţă că n-am furat-o… că tu mi-ai dăruit-o, într-un vis lunatic, visat demult, într-o noapte dintr-o altă viaţă, în care ne-am întâlnit la marginile lumii. Mi-aş aminti…
Share

Epice și lirice

Anamaria Ghiban

Lasă un comentariu


Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

  • Despre mine

    Blogul meu, www.anamariaghiban.ro, e oarecum clona mea virtuală, plăsmuită din cuvinte. E imperfectă, asta e clar! Ca și mine. E locul meu de popas în mine însămi și pe unde mă poartă gândul și simțirea. Tot ceea ce scriu pe blog mă reprezintă pe mine ca om, în primul rând. Scriu despre ceea ce îmi stârnește interesul sub o formă sau alta, mă implic în inițiative care contribuie la dezvoltarea comunității în care trăiesc și promovez doar proiecte, acțiuni, produse în care cred. Îți mulțumesc pentru popasul făcut pe Fascinație!

    Citește mai mult
  • Instagram


  • Urmărește-mă pe

  • Webstock
  • Caută

  • Etichete

    adolescenta amor di piadina biz sms camp blogger Bloggereuropean2013 blogging bruxelles bucuresti calatorii carte cartea de joi carti connector 2017 copilarie cultura dirigentie educatie media educatie nonformala erasmus euroscola fascinatie festival filit iasi italia iubire jurnal de profesor atipic jurnalism lectura literatura nature nostalgie paris poezie scoala scriitori social media timp toamna torino training travel vacanta voluntariat zbor



@fascinatieblog
  • Newsletter

  • Postări recente

    • Femei cu bărbați... vânată prin Iași – FILIT Bookhunt 2019
      septembrie 25, 2019
    • Toamna în cartier
      septembrie 13, 2019
    • În seara asta mergem la Fab Lab, la ”Demo Nights”!
      septembrie 12, 2019
  • Postări populare

    • Excesul de zel și prezumția de nevinovăție în supermarketurile românești
      iulie 10, 2012
    • Despre subiectul zilei sau cum devine o biografie hrană pentru viermi
      ianuarie 3, 2013
    • De ce… un blog?
      iulie 6, 2012
  • Scurtături

    • Despre mine
    • Harta blogului
    • Termeni și condiții
    • Politica de confidențialitate
    • Politica cookies
    • Contact

  • Despre mine
  • Harta blogului
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • Politica cookies
  • Contact
Materialele de pe acest blog aparțin autorului, iar preluarea acestora se poate face doar cu acordul scris al autorului, cu citarea și adăugarea unui link către sursă. 2012-2019. Toate drepturile rezervate. Anamaria Ghiban
©Powered by Wakatech