Cu romantism și nostalgie despre o călătorie memorabilă

Am poposit răzleț pe aici ieri, prin filele de jurnal austriac, pregătite cu mult timp în urmă pentru așternut amintiri despre o călătorie superbă, petrecută cu câțiva ani în urmă, urmată de o revenire, după alți doi ani, în țara în care nu mi-aș fi imaginat vreodată că îmi voi dori atât de mult să revin ori de câte ori am ocazia. Am găsit însă paginile goale. Din nu știu care motiv, amintirile călătoriilor mele în Austria au rămas întipărite doar în suflet și au refuzat să fie transformate în cuvinte. Zilele acestea mi-e dor de Austria, de fapt îmi e dor de orice călătorie, oricând oriunde… Nu știu dacă pricina este legată de faptul că mi-e imposibil momentan să călătoresc sau pur și simplu e vremea nostalgiilor estivale. Cert este că Austria este pe lista mea de subiecte pentru articole viitoare.

Așadar, să revigorăm amintiri! Unele călătorii ți se lipesc de suflet. Pur și simplu. Nu știu dacă e din cauza locurilor frumoase, a descoperirilor sau a oamenilor pe care îi întâlnești sau e pur și simplu contextul cel care transformă unele călătorii în amintiri neprețuite. Austria a fost  una dintre cele mai frumoase experiențe de călătorie din viața mea. Atât de faină, încât după trei ani am refăcut același traseu, despre care aflasem între timp că se numește Romantikstrasse și că este una dintre rutele cele mai frumoase pentru a face un tur de Austria de-a lungul Dunării, vara. Dar să începem cu începutul…

În vara aceea reușisem să mă eliberez de orice prejudecată, după o lungă perioadă de frământări interioare pe toate planurile. Abia mă mutasem în noua casă, lucrurile începeau să se așeze cumva cu toate în viața mea. O călătorie spontană era tot ce lipsea. Și când zic spontană, mă refer la faptul că într-o bună zi ne-am hotărât că peste alte două zile ne urcăm în mașină și plecăm. Nu știam unde. Importantă era decizia. Am tras un ochi pe Google Maps și ne-am făcut o idee despre cât de departe am putea ajunge și cam cât ne permiteam să călătorim cu resursele financiare pe care le aveam în momentul acela. După câteva calcule rapide, am decis – tur de Austria în șapte zile! Am făcut un plan rapid și flexibil,  rezervări pe Booking pentru 4 din cele 6 nopți pe care ne propusesem să le petrecem pe drum, cu gândul că o doză de neprevăzut nu-i niciodată rea. Nu știam exact cum va arăta traseul nostru, dar aveam în minte reperele mari, fixate deja pe Google Maps – Iași – Satu-Mare – Budapesta – Viena – Salzburg – Graz – Iași.

În momentul acela nu știam că partea cea mai frumoasă a călătoriei noastre urma să fie, de fapt, între aceste repere arhicunoscute și avea să se desfășoare în locuri de care nu auzisem vreodată și a căror sonoritate nu îmi spunea mare lucru – Krems, Durnstein, Gmunden, Hallstatt… și alte câteva nume cu multe consoane nu erau în momentul acela decât niște puncte imaginare pe harta Austriei, pe care nu o explorasem niciodată în detaliu. Curând, numele acestea aveau să devină simboluri ale unei călătorii memorabile, din care nu au lipsit romantismul, aventura, neprevăzutul și pe care acum, după cinci ani de când s-a petrecut, o am încă vie în suflet, ca un reper al bucuriei de a călători spontan și de a descoperi lumea. (va urma)